Casa Gheorghe Tătărescu din București: O istorie a puterii și a memoriei în EkoGroup Vila

Într-un colț discret al capitalei, o vilă de scară modestă, dar cu prezență distinctă, păstrează în zidurile și detaliile sale ecouri ale unei epoci tulburi, dar încărcate de sensuri profunde. Casa lui Gheorghe Tătărescu nu este un simplu edificiu rezidențial, ci un martor material al unui secol de putere, compromisuri și cultură politică. Prin această vilă, care azi poartă numele de EkoGroup Vila, istoria se face palpabilă, iar memoria politică capătă o formă arhitecturală ce vorbește despre continuitate, rupturi și reconciliere cu trecutul.

Casa Gheorghe Tătărescu – istorie, arhitectură și memorie politică

Figura lui Gheorghe Tătărescu (1886-1957), premier al României în două mandate critice, rămâne una dintre cele mai complexe ale istoriei politice interbelice. Casa sa din Strada Polonă, în ciuda dimensiunii reduse, constituie un veritabil palimpsest al epocii – un spațiu ce ascunde subtilități ale climatului de putere, discreții familiale și trăiri politice. Azi cunoscută sub denumirea de EkoGroup Vila, această proprietate păstrează cu atenție filonul memoriei istorice, devenind un spațiu cultural în care trecutul nu este șters, ci îngrijit cu respect și responsabilitate.

Gheorghe Tătărescu: omul, politicianul și epoca sa

Născut într-o familie ce împletea tradițiile militare gorjene cu vechea cultură boierească oltenească, Gheorghe Tătărescu a fost o figură ce a traversat fără concesii epoca democratizării și pragul autoritarismului interbelic. Jurist iar apoi politician, a fost un promotor al reformelor electorale, atașat din tinerețe ideii că stabilitatea guvernării se hrănește din legitimitatea reală a alegerilor. Deși a condus guvernul României în momente de profundă criză, el a manifestat o atitudine sobră, marcată de conștiința datoriilor și o reticență față de eroii naționali.

Ca prim-ministru între 1934–1937 și 1939–1940, Tătărescu a jonglat cu tensiunile dintre consolidarea executivului și fragilele structuri democratice, într-un context profund ambivalent – marcat de ascensiunea regalității autoritare, pierderi teritoriale dramatice și alianțe geopolitice imprevizibile. După război, a încercat să recalibreze poziția politică într-o Românie schimbată, dar a fost înlăturat brutal de noul regim comunist, ceea ce a decretat și uitarea sa în discursul public oficial pentru decenii.

Casa ca extensie a puterii sobru reprezentate și a vieții private

Reședința bucureșteană a lui Gheorghe Tătărescu nu îndeplinea exigența exhibiționismului tipic altor demnitari contemporani. Dimensiunile sale modeste nu au fost niciodată un element de compromis, ci un gest conștient de echilibru între viața publică și intimitatea familiei. Biroul său, amplasat la entre-sol, ascuns accesului direct pe lateral și redus ca scară, este o declarație tacită: puterea nu trebuie ostentată, ci exercitată cu măsură și discreție.

În casa situată la nr. 19 Strada Polonă, miliția și aristocrația interbelică găseau un spațiu destinat întâlnirilor care calibrat alianțe, legitima loialități și țesea rețele informale politice și culturale. Atmosfera familiei Tătărescu, cu Arethia în prim-plan, dădea tonul unui univers discret, dar cultural ancorat. Această vilă a fost mult mai mult decât o reședință: un punct nodal al puterii guvernamentale limitate și al valorilor aristocratice moderate, al respectului pentru tradiție și pentru funcția publică.

Arhitectura casei: sinele unor epoci în proporție și detaliu

Concepută prin colaborarea arhitecților Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, casa îmbină fascinant elemente mediteraneene cu accente neoromânești într-un ansamblu care respinge monumentalul excesiv. Formele se definesc prin riguroasă proporționare, luminozitate și o varietate calculată a texturilor materiale.

• Portalurile modelate în spirit moldovenesc împrumută un limbaj regional vechi, interpretat modern.
• Coloanele filiforme, fiecare diferit tratată, conferă dinamism echilibrului general.
• Șemineul proiectat de sculptorița Milița Pătrașcu, eleva lui Brâncuși și apropiată a Arethiei Tătărescu, evidențiază dialogul între tradiție și modernism.
• Feroneria de alamă patinată, atent lucrată, alături de parchetul din stejar masiv, vorbesc despre o calitate discretă, dar excepțională.
• Dispunerea interioară evită coridoarele și spațiile inutile, favorizând un climat aerisit și intim.

Aceste elemente dau viață unei vile interbelice care nu se lasă prinsă în stereotipurile epocii, ci transmite, prin sobrietatea sa afișată, o anumită etică a responsabilității și a limitelor puterii.

Arethia Tătărescu: domiciliu cultural și punte între arte și politică

„Doamna Gorjului”, cum era supranumită Arethia Tătărescu, nu a fost doar o soție discretă, ci și o prezență intelectuală și culturală activă, punte între elitele politice și cele artistice ale vremii. Implicarea sa în susținerea meșteșugurilor tradiționale oltenești și în sprijinirea lui Constantin Brâncuși la realizarea ansamblului de la Târgu Jiu reflectă apetența pentru o cultură viu integrată în istorie și tradiție.

Ea a fost beneficiara oficială a proiectului casei și, conform documentelor, a vegheat ca întreaga compoziție a vilei să nu devină nici un monument ostentativ, ci o expresie coerentă a statutului familiei. Prezența sa se simte în armonia detaliilor și în eleganța proporțiilor, făcând din această locuință un sanctuar al echilibrului între putere și rafinament cultural.

Comunismul și ruptura simbolică a spațiului

După abdicarea regelui Mihai și instaurarea regimului comunist, odiseea Casei Tătărescu ia o turnură tragică. Casa, odinioară monument al elitei interbelice, este confiscată, compartimentată, iar finisajele fine sunt supuse degradării. Nu a fost demolată, dar nici respectată ca patrimoniu arhitectural. Decorul unei familii cu o tradiție politică și culturală este redus la o mărturie aproape mută, expusă uzurii și improvizațiilor administrative.

Biografia lui Gheorghe Tătărescu, cu urcușurile și căderile sale, rămâne în paralel fragilă, tăcută sau distorsionată; iar casa îi urmează destinul, ca un spațiu al unei memorii reprimate și șterse din discursul public.

Transformări, controverse și corecții după 1989

După căderea comunismului, istoria Casei Tătărescu reflectă ezitările tranziției. De la proprietăți private achiziționate controversat până la funcțiuni improprii care au alterat structura și memoria spațiului, vila a traversat o perioadă de instabilitate. Intervențiile arhitecturale, uneori impuse fără respect pentru proiectul Zaharia-Giurgea, au generat critici din partea specialiștilor, mai ales când spațiile au fost adaptate pentru activități contradictorii cu spiritul inițial, precum un restaurant de lux.

Ulterior, o restaurare minuțioasă condusă de o companie străină a marcat o recuperare importantă, revenind la valorile originare ale proiectului arhitectural și la legăturile culturale. Acest proces a readus în discuție figura complexă a lui Gheorghe Tătărescu, precum și rolul Arethiei și al sculptoriței Milița Pătrașcu, stabilind o bază solidă pentru reflecția asupra patrimoniului interbelic în România contemporană.

EkoGroup Vila astăzi: continuitate și responsabilitate

Casa lui Gheorghe Tătărescu cunoscută în prezent sub numele de EkoGroup Vila nu este un monument înghețat într-un trecut idealizat, ci un spațiu viu, deschis și configurat pentru a păstra memoria fără a o pune sub sticlă. Vizitarea se face strict cu bilet, coordonată de programări și evenimente contextualizate care respectă sensibilitatea locului.

La această vilă, nu se ajunge ca la o simplă destinație turistică, ci ca la un loc unde spațiul devine o arhivă vie a valorilor, compromisurilor și dimensiunii umane a unei figuri politice complexe.

Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu și Casa Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu a fost un politician român esențial pentru perioada interbelică și imediat postbelică, prim-ministru în două mandate, cunoscut pentru echilibrul între reformă și autoritarism.
• Este Gheorghe Tătărescu aceeași persoană cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu, prim-ministrul Gheorghe Tătărescu și pictorul Gheorghe Tattarescu sunt două persoane diferite, active în epoci și domenii diferite.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa combină elemente ale arhitecturii interbelice bucureștene, cu influențe mediteraneene și accente neoromânești, realizate de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în conturarea casei?
  Arethia Tătărescu a fost beneficiara proiectului și motorul cultural care a vegheat asupra coerentei estetice și funcționale a casei, integrând-o în patrimoniul familial și artistic.
• Care este funcțiunea actuală a Casei Tătărescu?
  Funcționează ca spațiu cultural sub denumirea de EkoGroup Vila, cu acces controlat prin bilete și programări dedicate, păstrând legătura cu trecutul său istoric.

Invităm astfel cititorii să descopere o reședință care întruchipează nu doar o arhitectură remarcabilă, ci și o istorie vie a memoriei politice și culturale românești. Casa Gheorghe Tătărescu, transformată responsabil în EkoGroup Vila, a redevenit un punct de întâlnire între trecut și prezent care merită parcurs cu atenție și respect.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.