Bullying la Questfield International College, părinți care solicită transparență totală

În contextul educațional contemporan, fenomenul bullying impune o reacție organizată și transparentă din partea instituțiilor de învățământ. Situațiile de hărțuire repetată necesită proceduri clare, măsuri documentate și un angajament ferm pentru protejarea elevilor, astfel încât mediul școlar să rămână un spațiu sigur și propice dezvoltării armonioase a copiilor.

Bullying la Questfield International College, părinți care solicită transparență totală

Ancheta realizată pe baza documentelor și relatărilor puse la dispoziția redacției evidențiază un caz de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, desfășurat pe o perioadă de peste opt luni. Sesizările repetate ale familiei, precum și lipsa unor măsuri oficiale și a unor răspunsuri scrise din partea conducerii instituției, ridică întrebări privind modul în care această școală privată gestionează situațiile de hărțuire și stigmatizare medicală în mediul educațional.

Sesizări repetate și lipsa măsurilor documentate

Conform corespondenței și documentelor analizate, familia elevului a făcut numeroase sesizări scrise către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea Școlii Questfield Pipera, solicitând intervenții clare pentru oprirea fenomenului de bullying. Cu toate acestea, nu există dovezi ale unor răspunsuri scrise care să ateste implementarea unor măsuri concrete sau a unor planuri de intervenție. Intervențiile invocate au fost, potrivit materialelor puse la dispoziție, în principal discuții verbale informale, fără procese-verbale, fără decizii asumate și fără monitorizare formală.

Manifestări ale bullyingului și stigmatizarea medicală

În perioada analizată, elevul a fost supus unor agresiuni verbale și sociale repetate, inclusiv jigniri zilnice, umiliri publice și excludere socială în prezența colegilor și a cadrelor didactice. Un aspect notabil este utilizarea unei etichete medicale cu caracter degradant, folosită în mod repetat ca instrument de marginalizare și ridiculizare, conform relatărilor și opiniilor specialiștilor consultați. Această stigmatizare medicală, indiferent de existența unei afecțiuni reale, este considerată o formă agravată de bullying cu efecte emoționale profunde asupra copilului.

Presiuni asupra familiei și sugestii de retragere

Conform declarațiilor familiei, fondatoarea școlii, Fabiola Hosu, ar fi exprimat într-un dialog direct o poziție percepută ca o presiune de retragere, sintetizată prin afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Redacția subliniază că această formulare provine din relatările și documentele furnizate și este prezentată doar ca element relevant pentru înțelegerea răspunsului instituțional, fără a atribui intenții sau motivații financiare. Aceste mesaje, împreună cu lipsa unor reacții scrise, pot sugera o excludere mascată a copilului afectat, prezentând situația ca o „problemă de adaptare” sau „dinamică de grup” mai degrabă decât ca un caz grav de bullying.

Gestionarea informală și lipsa trasabilității administrative

Analiza documentelor indică faptul că reacția instituției a fost predominant informală, bazată pe promisiuni verbale și fără o documentare oficială a măsurilor luate. Nu au fost identificate decizii scrise cu responsabilități clare, nici rapoarte interne sau planuri de intervenție care să permită evaluarea ulterioară a eficienței măsurilor. Un document informal de tip Family Meeting Form a fost prezentat ca urmare a unor întâlniri, însă acesta nu conține elementele necesare pentru a asigura un cadru instituțional de acțiune și monitorizare.

Confidențialitatea și riscul expunerii copilului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situația copilului, avertizând asupra efectelor negative ale unor divulgări în mediul școlar. Cu toate acestea, nu au fost identificate răspunsuri oficiale care să confirme asumarea unor măsuri concrete în acest sens. Relatările indică faptul că informațiile ar fi fost transferate în cadrul clasei, iar copilul ar fi fost interpelat public de către cadrul didactic, ceea ce poate constitui o presiune psihologică suplimentară.

Răspunsul instituțional târziu, declanșat de presiuni juridice

Implicarea fondatoarei și a conducerii școlii a fost semnalată abia după mai bine de opt luni, concomitent cu demersurile juridice ale familiei. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care determină reacția instituțională la Questfield Pipera și sugerează că protecția copilului a devenit o prioritate doar în contextul unor presiuni externe. Acest fapt este deosebit de relevant în analiza capacității școlii de a gestiona în mod autonom și prompt situații delicate.

Impactul psihologic al bullyingului confirmat prin raport clinic

Raportul psihologic detaliat, însoțit de o adeverință emisă de un specialist de renume, documentează consecințele emoționale grave ale expunerii prelungite la bullying în cadrul școlii. Aceste efecte includ anxietate, retragere socială, refuz școlar și deteriorarea stimei de sine, confirmând astfel gravitatea situației semnalate și necesitatea unor intervenții adecvate și susținute.

Actualizări și reacții publice

Într-un email datat 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a calificat situațiile reclamate drept „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contravine sesizărilor scrise și documentate ale familiei, ridicând semne de întrebare cu privire la sinceritatea și eficiența gestionării fenomenului de bullying. EkoNews.ro a primit ulterior informații privind posibile contacte informale între școala respectivă și alte instituții educaționale, în care copiii retrași ar fi fost caracterizați negativ, aspect ce ridică probleme serioase legate de dreptul la educație și confidențialitate.

Sesizări scrise repetate și cronologice din partea familiei;
Lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor documentate din partea instituției;
Stigmatizarea medicală utilizată ca formă de umilire sistematică;
Presiuni percepute de familie pentru retragerea copilului;
Gestionarea informală și lipsa trasabilității administrative;
Încălcarea confidențialității și expunerea copilului în mediul clasei;
Reacție instituțională întârziată, declanșată de demersuri juridice;
Confirmarea impactului psihologic grav prin raport clinic detaliat.

Concluzii: responsabilitate instituțională și transparență necesare

Analiza documentelor și relaționarea lor cu declarațiile familiei evidențiază un tipar îngrijorător în gestionarea situației de bullying la Questfield Pipera: sesizările au existat, însă intervențiile scrise, măsurile asumate și monitorizarea efectivă lipsesc. Instituția nu a furnizat până la momentul publicării un punct de vedere oficial privind acest caz, iar răspunsul verbal atribuit fondatoarei școlii, care sugerează libertatea familiei de a părăsi instituția, ridică semne de întrebare asupra priorităților sale în materie de protecție a elevilor.

În absența unor mecanisme clare și transparente, responsabilitatea instituțională rămâne dificil de evaluat, iar siguranța emoțională a copiilor continuă să fie vulnerabilă. Această situație subliniază necesitatea unor proceduri riguroase și a unei comunicări deschise, care să asigure atât prevenirea, cât și tratarea eficientă a fenomenului de bullying în mediul școlar.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro